Ţara Haţegului poarta urmele măreţe ale Sarmisegetuzei. Pietrele albe din capitala daco-romană sunt documentele unei culturi şi civilizaţii temeinice din aceste locuri. Ţara Haţegului este o regiune de terase, bogată în aşezări omeneşti.
După neam, locuitorii sunt Români peste 80 %, iar restul Unguri şi Germani, mai ales în centrele industriale şi comerciale. Ocupaţia locuitorilor diferă după regiunea pe care o locuiesc, astfel, cei de la munte pe lângă agricultură şi creşterea vitelor se ocupă intens cu « băieşitul » la minele de cărbuni şi aur, precum şi cu lemnăritul pentru construcţii, unelte, vase din lemn. Cei de pe Valea Mureşului şi afluenţii acestuia au ca ocupaţie principală agricultura. Din produsele agricole nu se exportă nimic, deoarece suprafaţa cultivată este de abia a 19-a parte din suprafaţa judeţului Hunedoara. Cantitatea de cereale se consumă în interiorul judeţului.
Cele mai multe case sunt de forma caselor cu vatra liberă, compuse dintr-o cameră de locuit şi cămara în care se ţin alimentele şi obiectele casnice. Casele sunt din bârne necioplite, cu acoperişuri de şindrilă sau paie. Vatra liberă, cu coşul larg deasupra ei care conduce fumul în pod, este aşezată lângă peretele despărţilor şi serveşte la prepararea mâncării.
Portul mai caracteristic din cuprinsul judeţului se poate vedea în Ţara Haţegului şi în Regiunea Pădurenilor. Cel din Haţeg se distinge prin formele sale arhaice, fără colori şi motive măestre. Este portul omului de munte care prezintă atingerea unui scop practic celui cu tendinţe spre lux. Femeile poartă catrinţa scurtă şi lată dinainte, şi catrinţă dinapoi care acoperă partea de jos a corpului de jur împrejur şi nu lasă să se vadă poalele albe.
Tot în regiunea Haţegului se poartă de bărbaţi două piese de îmbrăcăminte arhaice: gluga şi sarica. Gluga este o moştenire de la Daci. Pe Columna lui Traian se poate vedea acest vestmânt, păstrat cu toate formele lui până astăzi.
În regiunea Pădurenilor intalnim un port original deosebit de cel al vecinilor. Femeile poartă oprege (înainte şi înapoi), două piese de lână care înfăşoară partea inferioară a corpului, strânse ca o fotă, ce dă un aspect mai svelt femeii pădurence. Ea este bogată în ornamente cu tăblii late de-a lungul mânecii şi la gura pieptului cu o cusătură grea şi izbitoare de culori aspre: roşu, negru şi albastru.
Comunicatiile sunt prezente in aceasta zona in perioada interbelica cu 7 oficii P.T.T. de stat, 26 oficii autorizate şi 2 agenţii autorizate. Tot aici functioneaza si 27 oficii telefonice.
Imaginile color, indedite pentru acea perioada au fost realizate de Willy Pragher, cunoscutul fotograf german care a trait si a muncit multi ani in Romania.
