Seismologie pentru jurnalisti

Acest articol este destinat jurnalistilor care baga pe banda rulanta stiri vitale, extrem de importante de genul “O sa innebunesti cand o sa afli ce a facut Raluca Badulescu! Toata omenirea a ramas socata!” si care (fiindca viata este grei) sunt obligati (de sefi) sa scrie si despre chestii mai putin importante, cum ar fi cutremurele.

Un cutremur este caracterizat de:

1. Localizarea epicentrului si a hipocentrului (este calculata de INFP pentru seismele din tara noastra si are ca parametri: latitudine, longitudine si, foarte important, pentru hipocentru este ADANCIMEA). Epicentrul este proiectia la suprafata a focarului (hipocentrului) unui cutremur. De ce este atat de importanta adancimea? Fiindca seismele mari care se produc la mai putin de 100 km adancime afecteaza in principal Bucurestiul iar cele mai adanci de 100 km au un efect mai putin distrugator in Bucuresti dar mult mai puternic inspre Iasi si Republica Moldova.

2. Magnitudine. Aceasta se masoara pe scara Richter (de fapt in prezent se masoara pe scari derivate din cea Richter, adaptate si imbunatatite.) Este o valoare calculata automat de aparatura INFP iar mai apoi este revizuita de catre specialistii Institutului. Magnitudinea unui seism este o singura valoare si nu se masoara decat in epicentru.

3. Intensitatea seismului. Aceasta caracteristica arata cum s-a simtit un cutremur in diverse zone. Intensitatea nu se masoara cu nici un aparat si nici nu se calculeaza ci este o valoare pe care o putem aprecia in functie de efectele pe care le-a avut seismul. Fiindca este greu sa spunem “acest seism a fost unul din categoria celor care fac sa se prabuseasca unii pereti de umplutura din cladiri” s-a realizat o scala denumita Mercalli pe care ne uitam, comparam cu ce vedem ca s-a intamplat in jurul nostru si ne dam seama care a fost intensitatea in locul respectiv. Intensitatea unui seism are mai multe valori: in epicentru normal ca efectele sunt cele mai mari si acolo intensitatea va avea o valoare maxima. Cu cat ne indepartam de epicentru putem vedea ca efectele seismului scad, drept pentru care putem spune ca “seismul a avut intensitatea de VII grade pe scara Mercalli in epicentru iar in Bucuresti intensitatea acestuia a fost de VI grade pe scara Mercalli. Intensitatea este o valoare subiectiva, pe care o apreciem noi vazand ce se petrece in jurul nostru. Este o valoare care ajuta sa ne dam seama de efectele unui cutremur fara a sta sa le insiruim. Iata si tabelul dupa care putem evalua ce intensitate a avut un cutremur in locul in care ne aflam:

Greseli frecvente facute de jurnalisti in momentul in care vorbesc de cutremure:

1. Incurca Intensitatea cu Magnitudinea: “Blocurile acestea sunt proiectate sa reziste la un cutremur cu magnitudine de 9 grade Richter”. Incorect deoarece daca un cutremur cu magnitudine 9 grade are epicentrul sub bloc, acesta nu rezista sub nici o forma. Iar daca seismul de 9 grade are epicentrul la 1.000 km distanta e posibil sa nu se simta decat foarte slab. Putem spune de un bloc ca este proiectat sa reziste la un cutremur cu o intensitate de IX grade, adica daca are loc un cutremur care in locul respectiv ar provoca distrugeri care ar putea clasifica acel seism ca avand intensitatea de IX grade, blocul nu pateste nimic.

2. Incurca Intensitatea cu Magnitudinea: “cutremurul a avut o magnitudine de 3,5 grade Richter. Cateva ore mai tarziu in acelasi loc s-a produs un seism cu o intensitate mai mica, de doar 2,3 grade Richter”. Magnitudine si intensitate nu sunt sinonime.

3. Incurca Intensitatea cu Magnitudinea: “seismul a avut magnitudine de 5,4 grade Richter in Vrancea si 4 grade Richter la Bacau.” Magnitudinea e una singura, intensitatea variaza in functie de efecte de la un loc la altul.

Daca aveti intrebari sau nelamuriri va rog nu ezitati sa lasati un comentariu mai jos.