Proaspat eliberat de sub jugul capitalist Bucurestiul se confrunta cu lipsa de educatie si interes a locuitorilor in ceea ce priveste respectarea regulilor de circulatie.
In Realitatea Ilustrata era publicat un articol care infiera comportamentul necivilizat al oamenilor muncii. Vom reproduce cateva pasaje pastrand ortografia acelor ani. Mi-a atras atentia expresia “stop inchis” si faptul ca, citind acest articol, asistam la inceputul dezvoltarii limbii de lemn, oficiale, atat de cunoscute din presa dinainte de 1989.
In haosul care domnea în trecut în viaţa noastră de gospodărire a Capitalei nu este de mirare că problema circulaţiei nu-şi găsea o rezolvare. – Pentrucă, aşa cum era pusă problema reglementării circulaţiei, ea se reducea la o serie de măsuri, pompos anunţate — ordonanţe — măsuri de constrângere, îndreptate împotriva pietonilor şi vehiculelor şi care reduceau campaniile de reglementare a circulaţiei la o adevărată goană între organele poliţieneşti şi pietoni. Despre o campanie de justă educare civică, despre măsuri şi lucrări care să favorizeze, în mod practic normalizarea circulaţiei, nici nu putea fi vorba. Şi capitala noastră, păstra mereu acelaş aspect de oraş dezordonat, în care circulaţia se făcea la voia întâmplării.
Strada Romană, colţ cu Dorobanţi ora 9 seara. O limuzină alunecă în goană de alungul străzii şi trece neţinând seamă de stop. Sergentul flueră în urmă. Maşina nu vrea să oprească. Dar sergentul perseverează şi maşina e oprită la a doua încrucişare de străzi. Şoferul care este puţin „băut” încearcă să facă pe nedumeritul.
— Viteză nereglementară! Stopul e închis! notează miliţianul în carnet şi ducandu-se lângă şofer îl invită politicos:
— La circulaţie!
Au apărut, în toate colţurile Capitalei, la întretăeri de artere populate, în pieţe sau la bariere, miliţieni dela circulaţie, indicatoare, stopuri şi baraje. Pietoni şi vehicule sunt supuse unor riguroase norme de circulaţie. Haosul care se solda cu vieţi omeneşti nimicite, cu vehicule distruse, trebue să înceteze. Circulaţia trebue reglementată Cei aproape un milion şi jumătate pietoni ai Capitalei nu ştiu să meargă pe stradă. Fiecare merge pe unde-i place, traversează pe unde vrea Aşa au fost învăţaţi s’o facă, uneori chiar in ciuda ordonanţelor şi a organelor poliţieneşti.
Despre conducătorii de vehicule se poate spune acelsş lucru. Ei încalcă uneori complet regulele de circulaţie şi provoacă destul de numeroase accidente care se soldează cu mari pagube materiale, vieţi distruse. Sunt vehicule care nu au fost revizuite de ani de zile şi ale căror defecţiuni pot fi de-atâtea ori cauza accidentelor. La fel vagoanele de tramvai, iar faptul că ele mergeau pe traseu fix, făcea pe conducătorii lor să se dirijeze numai după regulile speciale de circulaţie, neţinând seama de circulaţia generală.
Ceeace se făcea în trecut pentru reglementarea circulaţiei în Capitala noastră, nu ducea la nici un rezultat. Campaniile se reduceau la o goană nemaipomenită între gardieni şi contravenienţi, pietoni şi conducători de vehicule.
Iată, că de-odată, ceva s’a schimbat pe străzile Bucureştilor. Uniformele albastre ale miliţienilor străjuesc la întretăerea străzilor; locurile de trecere a pietonilor sunt marcate cu linii, stopuri şi indicatoare se ivesc din ce in ce mai multe în oraş. Tramvaiele se înşiruesc unele după altele, în rând cu maşinile şi aşteaptă închiderea sau deschiderea stopurilor. Privit de undeva de sus, oraşul ar părea un imens joc, în care oameni, maşini şi vehicule se mişcă în ordine.
Piata Niculae Balcescu. Sirul de tramvae şi maşini s’a oprit la comanda stopului. O miliţiană, în uniforma albastră, descongestionează scările unui vagon de tramvai, pe care pasagerii stau adunaţi ciorchine. Tramvaiul trebue să circule cu uşile închise şi între staţii, deschiderea uşilor este interzisa. O maşină încearcă să depăşească, lăturalnic, convoiul de vehicule. Un fluerat scurt şi automobilul e oprit. Miliţiana îşi notează numărul maşinii şi cu această ocazie descoperă că tabela nu are formatul reglementar.
Sala teatrului Gioconda este plina până la refuz. Conducătorii de vehicule din Capitala au fost convocaţi prin sindicate, la o consfătuire cu organele circulaţiei. Şoferi, camionagii, intr’un cuvânt conducătorii de vehicule ascultă cu atenţie prelucrarea în care li se arata dispoziţiile legei circulaţiei; faptul că ei înşişi trebue să se transforme în agenţi care să supravegheze circulaţia. Apoi fiecare din ei se ridică pentru a comunica o sugestie. O adevărată operă de reglementare a circulaţiei, trebue să urmărească educaţia oamenilor, instaurarea unui nou spirit civic şi din acest punct de vedejre, convorbirile cu conducătorii de vehicuie din Capitală sunt menite să aducă o contribuţie efectivă în educarea a’cestora pe linia unei juste interpretări a regulelor de circulaţie, la elaborarea cărora participă activ cu toţii, prin sugestii, observaţii sau discuţii lămuritoare.
Ne amintim cu toţii care era aspectul străzilor principale ale Capitalei, până nu de multă vreme, în timpul când, de-alungul îngustei Căi a Victoriei, printre limuzinele luxoase care alunecau uşor pe caldarâm, se împiedeca vre’o căruţă cu boi, vre’un car cu fân.
Iată că o dispoziţie recentă interzice circulaţia, între anumite ore, pe unele artere populate, pentru vehiculele cu tracţiune grea. Deoarece străzile Capitalei n’au o capacitate mare de circulaţie pentru autovehiculele grele şi hipovehicule şi pentru consideraţii de estetică, aceste restricţiuni s’au extins asupra: Şoselei Kiseleff, Pieţii Victoriei, Căii Victoriei. Bulevardului 6 Martie pe o anumită porţiune, Bulevardului 1848. Bulevardului Bălcescu, Bulevardului Magheru şi Bulevardului Ana Ipătescu, între orele 7 dimineaţa şi 10 seara.
Totuşi au fost lăsate pasagii de trecere care permit să se ajungă la orice punct dorit. In locul haosului s’a ivit ordinea.
Cetaţene care citeşti aceste rânduri, fii sincer, dumneata ştii sa circuli pe stradă?
