In urma cu cativa ani, intr-o discutie cu mama mea, am inceput sa vorbim despre nivelul de trai de pe vremea lui Ceausescu. O sa redau aici o parte din ceea ce mi-a povestit:
Cand aveam treaba in oras plecam cu o plasa la mine. Nu imi planificam sa cumpar nimic, dar luam plasa cu mine. Cand ajungeam in oras, pe drum, pe la magazinele pe langa care treceam, ma uitam daca este lumea asezata la coada. Cum vedeai o coada te duceai si intrebai: ce se da aici? sau: la ce stati la coada? Nu stiai ce putea sa fie: unt, ulei, branza, oua, portocale daca era iarna, mai rar banane, carne, mezeluri, sau la magazinele nealimentare: becuri, hartie igienica, poate venea un transport refuzat la export de portelanuri cu defect, astea se vindeau imediat. La asta iti trebuia plasa. Daca aveai norocul sa dai peste vreo coada, sigur era ceva ce nu se gasea si ce cautai de mult timp. Si stateai cateva ore la coada, 4, 5 ore, cateodata se statea si mai mult, 10 ore, mai ales la oua daca era in perioada pastelui. Daca aveai noroc, prindeai si tu ceva. Daca nu, se termina inainte sa iti vina randul. Dar, obligatoriu, cand plecai de acasa luai la tine bani si o plasa.
Nu se aduceau niciodata cantitati suficiente de marfuri. Si dupa ce ca se aducea foarte putina, vanzatorii de la magazine opreau si ei o parte destul de mare din marfa, ca sa o vanda mai apoi la suprapret la cunostinte. Ce mai ramanea, se vindea la populatie.
Cred ca cel mai greu se gaseau ouale, carnea, mezelurile, uleiul si zaharul. Branza aveai norocul sa gasesti mai usor, la fel si parizer cu soia, se gaseau mai usor gheare de pui, adica partea de unde se termina pulpa de pui pana la gheare, spate de pui,
Laptele se aducea doar dimineata si cel mai sigur il gaseai la centre speciale de vanzare a laptelui, care erau niste gherete din lemn unde statea vanzatorul si langa care descarca un camion stive de navete de lapte. Dimineata insemna la ora 5, cel mai urat era iarna, pe intuneric, pe frig, sa stai afara langa ghereta aia la coada si sa astepti sa vina camionul cu lapte. Intr-o ora se vindea, asa ca nu era optiunea sa vii mai tarziu.
In general nu gaseai de cumparat nimic din ce aveai nevoie. Ce se gasea erau produse de calitate foarte slaba, urate si scumpe. Imbracamintea, incaltamintea, daca voiai ceva bun trebuia sa te pui bine cu o vanzatoare care sa iti opreasca o pereche de pantofi sau o geaca, un palton, cand se aducea marfa mai buna. Bineinteles, plateai in plus 50% din valoarea produsului. Becurile, hartia igienica, sapunurile de calitate, servetelele de masa, hartia de copt, staniolul pentru impachetat, foile de dafin, banda adeziva gen scotch, vata, pepsi, ciocolata straina, bateriile, biscuitii cu crema, uscatoarele de par, aparatele de barbierit, blugii, toate astea erau produse pe care nu le gaseai in magazine. Se aduceau foarte rar, cam o data la cateva luni, si atunci in cantitati foarte mici.
De exemplu am avut un prieten care era foarte fericit ca fiind in Brasov intr-o excursie, a trecut pe langa un magazin chiar atunci cand adusese marfa si a putut sa-si ia o pereche de blugi. O ora mai tarziu nu mai erau la vanzare. A rugat un prieten din Brasov sa mai treaca pe acolo sa ii mai cumpere o pereche de blugi daca mai aduc, dar nu a mai avut noroc.
Voiai sapun sa ai cu ce sa te speli? Gaseai in alimentare 2 produse: sapun de rufe, niste bucati mari, de o culoare maronie prin care ze evdeau tot felul de mizerii, sau sapun Cheia, pentru maini, fata si corp, care era exact la fel ca acel sapun de rufe, numai ca era taiat in bucati mai mici. Sapun lichid nu exista. La farmacie mai gaseai un tip de sapun negru, dermatologic. Iar in magazinele cu raioane de cosmetica, daca o cunosteai pe vanzatoare, putea sa iti scoata de sub tejghea un sapun Fa sau Lux la un pret de 10 ori mai mare fata de cel oficial din magazin, atunci cand se gasea la vanzare. Sau puteai sa cumperi de la bisnitarii care se invarteau prin centru sau pe la gara, tot asa la niste preturi de nu te atingeai. Sapunurile astean de import, impreuna cu tigarile Kent, erau valuta forte. Era cea mai buna forma de spaga pe care puteai sa o dai undeva. Un pachet de Kent era vandut de bisnitari la 100 de lei (in tutungerii un pachet de Carpati fara filtru era 3 lei si un pachet de Snagov, cu filtru, mai de lux asa, era 7 lei).
