1945. Inainte de televiziune, radioul a fost cel care aducea in casele oamenilor stirile zilnice si divertismentul. In acel an Radio Romania avea 140.000 de abonati. Cei care isi permiteau pretul prohibitiv la acea vreme al receptorului trebuiau sa obtina aprobare din partea Ministerului de Interne pentru a avea dreptul de a detine un aparat radio. In plus, abonamentul la Radio Romania era obligatoriu si doar pe baza lui si a aprobarii de la minister puteau fi achizitionate aparatele radio.
Oamenii de rand, cu venituri modeste, ascultau emisiunile transmise folosind celebrul radio cu galena. Acesta putea fi construit de oricine folosind o antena lunga, o dioda si o casca de la un receptor telefonic. Nu avea nevoie de alimentare si receptiona doar emisia celui mai puternic post radio din zona, neavand circuit de acord.
1956. Are loc prima emisie TV din Romania. Primele televizoare vandute in tara erau importate din URSS iar mai tarziu apar si aparatele fabricate in Romania.
Inainte de aparitia tranzistorului si a circuitelor integrate principalele componente electronice ale televizoarelor si aparatelor de radio erau tuburile electronice (lampile). Cu o durata de viata limitata, tuburile electronice erau componente consumabile care trebuiau schimbate atunci cand se ardeau. In conditiile in care durata de utilizare medie a unui aparat de radio sau televizor era de 20 – 30 de ani iar pretul acestora era destul de mare (in anumite cazuri si mai mult) au aparut atelierele de reparatii radio – tv si magazinele care se ocupau cu comercializarea pieselor de schimb. Erau electronisti care lucrau si la domiciliul clientului, bineinteles contra cost si cu un tarif mai mare, dar era un avantaj sa nu mai fii nevoit sa cari pana la atelier si inapoi acasa un aparat care cantarea cateva kilograme bune si mai mult decat atat, care era foarte voluminos.
1988. Chiar daca in magazine puteau fi gasite televizoare romanesti complet tranzistorizate (Diamant, Sirius) peste 80% dintre romani detin in continuare televizoare cu lampi. In ceea ce priveste receptoarele radio doar 35% dintre romani mai folosesc aparate cu tuburi electronice. Cele mai raspandite aparate de radio folosite in acest moment sunt cele tranzistorizate, portabile, care functioneaza si pe baterii.
2000. Era digitala in care am intrat a schimbat complet piata radio-tv. Costurile televizoarelor si a receptoarelor radio au scazut foarte mult iar durata de utilizare medie este acum de 3 ani. Evolutia preturilor si a caracteristicilor tehnice fac sa fie avantajoasa achizitia unui aparat nou comparativ cu costurile reparatiilor unui televizor vechi, iesit din perioada de garantie. peste 75% dintre romani au televizor color, restul pastrand inca televizoare alb-negru, unele chiar pe lampi. Atelierele nu mai primesc televizoare cu tuburi electronice pentru a fi reparate din cauza lipsei pieselor de schimb.
2011. Productia televizoarelor cu tub cinescop a fost oprita. Televizoarele comercializate folosesc ecran LCD, LED sau plasma. Cel mai ieftin televizor costa in magazin cat 30 de pachete de tigari.
Majoritatea atelierelor de reparatii radio-tv s-au inchis. Dupa revolutie, o parte din ele au comercializat televizoare color la mana a doua aduse din strainatate. Acum nu prea se mai vand nici acestea. Angajatii mai repara monitoare de calculator sau televizoare mai vechi dar activitatea lor este din ce in ce mai scazuta.
Filmul de scurt metraj “Lampa cu caciula” trateaza tocmai odiseea televizorului la care s-a ars lampa si trebuie dus la oras la reparat.
Lampa cu caciula
In copilaria mea parintii aveau un televizor alb-negru pe lampi, asta era prin 1980 – 1985. Ne strangeam seara in jurul lui la filmul care se dadea pe TVR si intr-adevar era privit ca o piesa extrem de valoroasa. Se strica aproape o data la fiecare doua-trei saptamani, era problema cu o lampa care mereu se ardea (si care ca si in film avea o caciula de plastic sub care era un contact metalic). Frate-miu care era mai mare si se pricepea putin la electronica isi facuse stoc de astfel de lampi (le cumpara de la un magazin din piata Universitatii) si de fiecare data cand se ardea o schimba cu una noua. Nu stiu daca era de vina televizorul ca ardea lampile sau astea erau de calitate proasta dar, intr-adevar, se ardeau extrem de des.
Buna ziua,
Ma intereseaza foarte mult sa stiu care este sursa informatiei “Cei care isi permiteau pretul prohibitiv la acea vreme al receptorului trebuiau sa obtina aprobare din partea Ministerului de Interne pentru a avea dreptul de a detine un aparat radio”
sursa informatiei a fost bunica mea (din pacate nu mai este in viata). In afara de cele povestite ei am vazut cum arata si acea aprobare din partea Ministerului de Interne, care purta denumira daca nu ma insel “licenta pentru detinerea unei statii de receptie a posturilor de radio”.
Daca aveti nevoie de mai multe informatii va rog sa ma contactati.
Pozele cu aparatele de radio cu tuburi sunt luate de pe net sau aveti o colectie personala? sunt interesat de un anume model. Mulțumesc!